Bine te-am găsit!
E primavară, în sfârșit și pentru că toate încep să se încălzească în jur, mi-ar prinde bine ca și oamenii să înceapă a exploda în culoare, drăgălășenie și căldură confortabilă. Știu vorba aceea: “Schimbarea începe cu mine”, de aceea încerc să mă acordez eu primăverii, înainte de a aștepta acest lucru de la semenii mei.
Știu și cu toții știm, că, undeva, în adâncuri, fiecare persoană are și un anotimp de primăvară, o parte caldă și nobilă, care poate furniza în jur căldura și pozitivism – mai rar sau mai des, în funcție de fiecare persoană.
În capitolul de astăzi, Dale Carnegie ne invită exact la acest lucru: la a încerca să descoperim primăvara în oameni: la a face apel la sentimentele nobile ale celorlalți.
Bancherul și colecționarul de artă J.Pierpont Morgan, un om de mare succes al anilor 1900, a făcut o observație:
“O persoană are, de obicei, două motive pentru care face un lucru: un motiv care sună bine și unul real.”
Carnegie ne îndeamnă să găsim acel motiv “care sună bine”, motivul care face apel la sentimente, care trezește primăvara într-un om, atunci când dorim ca acea persoană să facă ceva și nu vrea.
Sa credem că sentimentele nobile există și să punem astfel problema, încât să le chemăm la suprafață. Nu să facem apel la minciună sau falșitate sau înșelare. Doar să căutăm motivul care să înduplece inima semenului nostru să acționeze într-un anumit fel.
O nota specială din partea autorului pentru cei care nu cred că recomandarile din acest capitol/ din această carte aduc succesul în diferite ocazii:
“Nimic nu va merge în toate situațiile și nimic nu va merge în cazul tuturor oamenilor. Dacă ești mulțumit de rezultatele pe care le primești, de ce să schimbi metoda? Dacă nu ești mulțumit, de ce să nu experimentezi?”
Rămâne pentru noi întrebarea: Sunt multumit de rezultatele obținute în anumite situații/ cu anumiți oameni? De răspuns atârnă și urmarea, alegerea pe care o facem pentru planul de acțiune în viitor.
În ceea ce privește tema capitolului, iată o frază pe care a folosit-o un student al domnului Carnegie, într-o situație în care a ales să facă apel la sinceritatea, corectitudinea și omenia interlocutorului:
“La urma urmei, suntem fie oameni, fie maimuțe, iar alegerea depinde în general de noi.”
Concluzia mea? Să fim oameni și vom atrage oameni.
Weekend de omenie îți doresc!
