S.R. Covey a dat numele cărții sale gândindu-se la niște principii fundamentale care reprezintă baza succesului și a satisfacțiilor de durată.

Pentru înțelegerea acestor principii este necesar să înțelegem conceptul de paradigma și legătura pe care o are aceasta cu felul nostru de a gândi.

Paradigma: termenul provine din greacă, care la origini desemna un termen științific, dar astăzi denotă un model, o teorie, o modalitate de percepere; o supoziție sau un cadru de referință.

Covey aseamană această paradigmă a gândirii fiecărui individ cu o hartă. Harta este modul nostru de gândire și realitatea este reprezentată de teritoriu.

Oferă un exemplu, cel al unui turist care are o hartă a unui oraș pe care il vizitează, însă, din păcate, harta are o eroare. Una singură, dar de ajuns. Eroarea stă chiar în titlul ei, care este greșit: Titlul hărții pretinde că este harta orașului Sibiu, dar, de fapt, este reprezentarea orașului Brașov.
Imaginați-vă un turist care ajunge la intrarea în Sibiu și caută pe hartă drumul corect către destinația sa. Nimic din ce scrie pe hartă nu se potrivește cu ce are el în față.

Folosind tehnicile și metodele „la modă”, printre căutătorii de succes, poate recurge la câteva dintre ele, pentru a-și îmbunătăți experiența:

  • Schimbarea comportamentului: stă în picioare când se uită pe harta, se gândește să înainteze mai încet, ca să observe mai atent teritoriul, caută puncte de orientare etc. Îl ajută la ceva?
  • Schimbarea atitudinii mentale: se calmează, respira adânc și adoptă o atitudine pozitivă. Schimbă această cu ceva teritoriul său? Nu.
  • Își modelează discursul astfel încât să obțină răspunsuri amabile de la trecătorii chestionați. Îl ajută să ajungă mai aproape de obiectivul său? Doar dacă este cineva care îl conștientizează că harta lui este total greșită.

Aceasta este, de fapt, problema care îl împiedică să își atingă obiectivul, să aibă succes în căutarea sa: Harta este greșită. Orice alte încercări de a schimba ceva sau de a avansa sunt inutile.

Toate acestea ar căpăta sens în momentul în care cineva i-ar da o hartă potrivită cu orașul în care se afla – acesta este fundamentul, punctul de pornire pentru reușită.

Covey recomandă, așadar, asigurarea că paradigma din care privim lucrurile este corectă, iar mai apoi, schimbarea ei, dacă este necesar.

Un minus pe care îl avem și care de multe ori poate fi piedică pentru o gândire bună este că nici nu ne punem întrebarea: Gândesc corect? Privesc lucrurile din colțul potrivit al camerei?

Probabil că nu există o educație trainică în acest sens li sunt necesare multe teste în „Școala Vieții” pentru a învăța și a practica aceste lucruri.

Paradigmele pe care le dezvoltpm și le folosim pentru a privi viața și evenimentele sunt formate de-a lungul vieții, sub influența factorilor și mediului, dar mai ales, a „autorităților” din viața noastră: familie, școala, biserică, societate etc.

Covey afirma:

”Cu toții, fiecare în parte, credem că vedem lucrurile așa cum sunt, că suntem obiectivi. Dar nu e cazul. Chiar deloc. Vedem lumea nu așa cum este, ci așa cum suntem noi – sau am fost condiționați să o vedem. Când deschidem gura să descriem ce vedem, în realitate ne descriem pe noi înșine, felul nostru de a percepe, paradigmele noastre.” (Covey, 2011, p.17)

Acum, că am auzit despre existența unor paradigme în mintea fiecăruia dintre noi, cred că putem începe să ne punem întrebări cu privire la ele. Sau, cel puțin, atunci când suntem în anumite situații în care nu înaintăm deloc, ci stăm pe loc, ca și lipiți cu picioarele de pământ li cu fiecare timp ce trece, suntem tot mai lipiți.

Să ne gândim dacă nu cumva punctul de vedere este cel care ne face să rămânem acolo: nu atitudinea, nu agerimea, nu personalitatea noastră eșuată, ci harta pe care o folosim pentru acel drum.

În articolele viitoare vom afla și ce putem face atunci când semnalăm o hartă greșită/ nepotrivită cu situația respectivă.

Până atunci, vă doresc o balanță echilibrată între flexiblitate și rigiditate și multă, multă înțelepciune!

Să ne recitim bucuroși!