Bine te-am regăsit, cititor aflat în schimbare.

De unde știu că ești într-o schimbare? Pentru că toți suntem. În mod conștient, că ne-am propus să ne schimbăm sau inconștient, fără să ne fi propus, ne schimbăm. Nu suntem statici și ficși, ci mereu ne schimbăm – fie sub acțiunea propriilor decizii și atunci ne schimbăm în ce dorim; fie sub acțiunea circumstanțelor și a hazardului și atunci ne schimbăm în ce apucam, în ce se nimerește. În cazul acesta putem spune că nu ne facem noi viața, ci viața ne face pe noi.

Buun! Și acum, că tot am început cu schimbarea, să rămânem la ea.

Scriam în ultimul articol că e important momentul “aha” în care realizez că am ochelarii puși invers sau ochelarii nepotriviți pentru situația respectiva: am realizat că am nevoie de o schimbare a paradigmei, a modului meu de gândire.

Termenul de “schimbare a paradigmei” a fost introdus de Thomas Kuhn în cartea sa Structura revoluțiilor științifice. Ideea este că

“aproape orice progres semnificativ în campul cercetării științifice reprezintă,îinainte de toate, o rupere cu vechile traditii, cu modurile anterioare de gandire.” (Covey, 2011, p.17)

Prin schimbare de paradgimă au apărut multe din interpretările actuale ale lumii/ științelor/ politicii etc. Tot așa pot să apară “revolutți” și în viața noastră, care vor schimba, odata cu modul de gândire, comportamentul, atitudinile și relațiile noastre.

Nu întotdeauna schimbăm macazul pe șina care deschide drumul cel bun. Putem din greșeală în greșeală să ne ducem gândirea, dar important cred că este să fim vigilenți și precauți, până în momentul în care suntem siguri că acesta este modul cel bun de gândire, care ne va duce la rezultatul pe care îl dorim.

De ce sunt schimbările de paradigmă eficiente?

Pentru că o schimbare de paradigmă va aduce cu sine, implicit, schimbarea comportamentului și atitudinilor, pe care poate de multe ori încercăm să le schimbăm, dar nu reușim. Covey ne sfătuiește:

“Dacă vrem cu tot dinadinsul să ne ameliorăm substanțial modul de viață, trebuie să renunțăm la tăiatul frunzelor – în atitudini și comportament și să ne apucăm de lucru la rădăcină; altfel spus, să ne schimbăm paradigmele, căci mentalitatea noastră și conduita din ele se nasc.” (Covey, 2011, p.20)

Sunt doua modalități în care poate avea loc o schimbare de paradigmă: instantaneu/ neprogramat, fără să fii conștient că ai nevoie de una sau după ce ai realizat că este nevoie de o schimbare și îți propui acest lucru, programezi, într-un fel, schimbarea de paradigmă, care va avea loc nu deodată, ci printr-un proces.

Atunci când simțim nevoia de a vedea altfel lucrurile, nu trebuie schimbate lucrurile, ci trebuie să ne schimbăm noi. Și ca să ne schimbăm noi, trebuie să “umblăm” la caracterul nostru. Să depunem eforturi conștiente și să întreprindem acțiuni planificate pentru a fi altfel decât suntem, în sensul în care dorim să fim. Pentru că ceea ce vedem este strâns legat de ceea ce suntem.

Sunt curioasă câți dintre noi împărtășim aceste gânduri sau câți dintre noi le înțelegem și le putem susține sau le putem stă împotrivă cu argumente.

Covey este destul de greu de citit și de înțeles. Însă cred că acest lucru are legătură cu profunzimea despre care vorbește chiar el, chiar în această carte. Așa cum și schimbările trebuie să fie unele profunde, și înțelegerea mecanismelor schimbării este profundă.

Dacă este destul de greu de înțeles de la altcineva, te provoc să faci rost de carte și să o citești în ritmul tău, cu tot cu exemple, care reprezintă explicații foarte clare ale conceptelor despre care Covey scrie.

În speranța că suntem cu toții responsabili în ceea ce privește devenirea și schimbarea noastră, vă salut, până la următoarea recitire.